M-a scos din sărite cartea asta! Îl citesc pe Igor Bergler de când am descoperit întâmplător Biblia Pierdută acum niște ani buni. Am toate cele 4 cărți în edițiile premium. Cărțile care mă interesau pe mine, că el a scris mai multe. 2 cu autograf, 2 fără. Care cum s-a nimerit.
Știam că îmi va plăcea ultima lui carte, Templul Umbrelor. Ce nu știam era că voi citi această carte stând în fund în pat, agitată și captivată în halul asta. Nu am mai citit așa o carte de pe vremea când eram mică și mă uitam la filmul Pinocchio și mă certa mama că nu mă mai lasă să mă uit, dacă stau în picioare și trăiesc filmul în halul ăla.
Ei bine, tot în halul ăla am citit și cartea asta. Eu care citesc mereu relaxată, pe canapea sau în pat. Ei bine, acum am citit-o în 2 zile pe nerăsuflate. A doua zi chiar am stat până pe la 2 noaptea ca să termin cartea. Am plâns, am înjurat, m-am supărat pe Bergler ici colo, m-am uitat chiorâș la pagini când a trebuit să fac dicție cu denumiri mexicane. Am fost fericită că am descoperit de la prima apariție cine este inculpatul a tot ceea ce se întâmpla. Bine, aici îl bănuiesc pe autor că a făcut intenționat asta și ne-a scos inculpatul în față de la primele pagini.
Per total, dupa ce i-am citit 4 cărți, pot spune că asta ultima este cea care mi-a placut cel mai mult. Bine, mi-a placut Columbus Clay de la prima carte, dar acum parcă l-am vazut mai sexy și mai drăguț decât până acum.
Și eu care credeam că Charles Baker e favoritul meu. În fine, m-am sucit.
Aventuri Literare care te țin cu sufletul la gură
Revenind la carte și la cărți. Eu am descoperit Bibia Pierduta prin 2016, deși ea a aparut în 2015. M-a surprins major stilul de scris al unui scriitor român. De la toate detaliile istorice despre care inițial am crezut că ar fi ficțiune, dar, citind cartea, am aflat realități și am facut conexiuni cu ce mai știam de prin alte cărți și părți. Citeam o carte scrisă în limba română, nu tradusă, și mă gândeam la Umberto Eco, la Dan Brown și alți autori mai mult sau mai putin cunoscuți. Intrigi și secrete. O carte care mi-a pus mintea pe băț și m-a provocat să țin minte, să fac conexiuni, să memorez, să revin la pagini citite deja. O poveste despre un cod ascuns în prima lucrare tipărită vreodată, adică în 1455. Am râs și am plâns, am citit emoționată.
Am zis wow la prima carte și așa credeam că va rămâne. O carte. A apărut însă Testamentul lui Abraham după vreo 2 ani cred. Am cumpărat-o în precomandă. Părea interesantă din descriere, scandal cu o bibliotecă disparută de 2000 de ani, papi și prostituate, asasini plătiți și coduri ascunse. Ei bine, asta a fost cartea pe care am citit-o tare greu. Cred că 2 luni am tras de ea. Nu știu de ce nu mi s-a lipit de suflet. Poate pentru că am simțit ceva mai multă ficțiune și ceva nuanțe psihedelice. Nu știu exact. A fost și motivul pentru care când a apărut cea de a treia carte, după pandemie, nu am luat-o în precomandă, însă când am văzut-o în librarie mi s-a lipit de degete.
Așa că am citit și Minciuna lui Michelangelo. Catedrala în flăcări. Ocazie cu care am și zis: uite că și-a revenit. Iar conspiratii, Italia, Vatican, papi și cardinali. Preferatul meu colonel Huerta, același Charles Baker, același Columbus Clay, dar și noua Cassandra. Istorie. Realitate. Credință versus religie. Importanța brandingului personal care ascunde atrocități în spatele hainelor de cardinali. Carte ce mi-a rămas neterminată în gând, dar uite că a aparut și Templul Umbrelor, care m-a lămurit cumva, dar acum m-a făcut să aștept și Intoarcerea Ereticilor. Minciuna lui Michelangelo, la care sper că lucrează, pentru că eu pe Facebook îl văd că se tot uita la filme și vrea să scoată un album ceva cu topul filmelor, pasiunea lui. Dar tot ne-a dat un pic pe la nas cu ea la finalul ultimei cărți. So… aștept. Ce pot să fac?
Adevăruri istorice
Ca idee, există și o altă carte, Cronicile Nesăbuinței, în care putem vedea/ citi adevărurile istorice din trilogia Charles Baker. Pe care eu nu am citit-o în totalitate. Acum încerc să o descifrez. Dar care carte lămurește secretele istorice din cele trei cărți. Cărți pe care autorul le definește ca fiind factition, adică o combinație de fapte și acțiune. Cărțile fiind ele însele o combinatie de thriller, istorie reală și umor, as zice eu. Mie îmi place tot cocktailul.
Cartile pot fi cumparate de pe site-ul Editurii Litera. De aici