Am deschis frigiderul dupa vreo 10 zile de la minunata mea hotarare. Am fost la piata si mi-a cumparat lapte si biscuiti. Atat aveam nevoie. Si instant m-a busit rasul cand am descoperit marea minune din propriul frigider: supa facuta de exul si aripioare facute de mine. Si, bineinteles inca 2 cutii cu lapte.
Cum poate un om sa nu deschida frigiderul atata timp? Uite asa. Goood, bine ca nu mi-am uitat telefonul acolo
ca am mai patit-o odata. Atunci, noroc ca aveam un barbat prin preajma si ma uitam mai des in figider.
Ce sa caut in figider? Dimineata nu mananc. Beau doar cafea si aia nu sta in frigider. La pranz mananc la birou, seara vreun croissant in drum spre casa, asa ca ajung la ore inexplicabile si nu mi-e foame, deci nu deschid figiderul. Ce sa fac in frigider? Literatura? Nope.
Dar uite ca mi-am cumparat lapte si cereale mai aveam intr-un cos in bucatarie. Maine promit ca voi deschide iar frigiderul. Sa iau lapte.
Sunt…vanzatoarea de imagini… Imi place sa traiesc sanatos, frumos si sa fiu happy…
Imi place sa pictez, sa fac oale de lut, sa citesc, sa ma vad cu prietenele la cate o cafea, sa merg pe munte, sa ma plimb pe malul marii, sa colind prin lume. Imi place ciocolata Milka Vaci Fericite.
Imi place sa scriu. Mult. Sa ma implic in proiecte ecologice. Sa ajut oameni. Sa merg cu bicicleta, sa fac tae bo, kangoo jumps, sa plantez pomi, sa vad filme.
La inceput am vrut sa scriu pe blogul meu numai despre PR si ce se intampla pe acolo. Ei bine, m-am razgandit. Foarte repede. Dupa vreo cateva posturi. Si am inceput sa scriu despre de toate… despre mine, despre ce vad in jur, despre evenimentele eco la care particip, despre cam tot ce vreau. Si …sincer…imi place mult mai mult…
Si ma tot intreaba lumea de ce postez pe blog tot ce mi se intampla, tot ce fac, despre prietenii mei, despre toata lumea. Ei bine, pentru ca ma tem sa nu fac Alzeimer la batranete si sa uit ce mi se intampla. La fel si cu fotografiile, imi plac fotografiile ca sa nu pierd momente din viata mea. Scriu pe blog pentru ca nu vreau sa uit prin ce trec, nu vreau sa uit pe unde am fost, nu vreau sa imi uit trairile si sentimentele. Nu vreau sa uit oamenii pe care ii cunosc.
Si astept parerile voastre pe mail laura@prcafe.ro
