[facebook_ilike]
Ca in fiecare an, luna ianuarie este destianta vacantei. Nu ca nu as fi avut o ditai vacanta in decembrie. Dar husbandu’ nu a avut prin urmare trebuia sa se odihneasca si el.
Asa ca am decis noi, ma rog, mai mult eu i-am facut o surpriza prin noiembrie cand am cumaprat biletele, si am purces catre soare, plaja, caldura si opulenta in Dubai.
Ne-am facut de cap in tinutul arab unde fantezia de culori, opulenta si grandomania sunt la loc de cinste. Am mers in lumea mall-urilor. Aveam un mall inclusiv in hotel.
Pe drum, Alex, caruia ii e frica de avion – cica nu este el la volan si de aceea, a luat un distonocalm si un litru de vodka si s-a imprietenit cu tot avionul, in special cu baiatul de langa el cu care a si impartit vodka, din fericire. Saracul steward, Fane, cand ii auzea ca mai vor o sticla de suc de portocale se speria.
La coborare ne-am combinat la taxi cu o familie care pleca in croaziera si care aveau pentru a doua zi doua bilete in plus pentru Burj Kalifa.
Asa ca a doua zi, dis de dimineata pe la 10 adica, am plecat catre Burj Kalifa cu metroul. Ca am nimerit noi la Gold Class a fost tare interesant, ma mir ca nu ne-am luat vreo amenda, dar e interesant sa vezi din fata cum mergi cu metroul. Dupa ce am coborat din metrou am mai mers cam vreun kilometru printr-un tunel si am ajuns in Mall Dubai. Imens. Cel mai mare mall din lume. Am mai mers vreo jumate de ora prin el pana am nimerit Burj Kalifa unde aveam rezervarea la 11.30. E destul de complicat sa ajungi sa il vezi. Si cu tot cu bilet am stat vreo ora pana am intrat. Cea mai inalta cladire din lume are 828 de metri si 138 de etaje. Noi am urcat “doar” pana la 124. Si cand te gandesti ca acolo locuiesc oameni.
Orasul de sus e wow.
In 1971 si-au castigat independenta, apoi au muncit vreo 20 de ani cu banii la saltea. Mai tarziu cand si-au trimis copiii in strainatate la studii au aflat care e smecheria cu bancile. In 1990 in Dubai era pustiu, era desert aproape. In 20 de ani au construit tot ce este acum. Si au vrut sa faca tot cel mai mare, cel mai frumos, singura chestie din ceva. In 20 de ani au facut cat altii in 100. Poporul roman ar putea invata din asta. E mult kitch acolo, dar e totul atat de maret ca ti se zburleste pielea.
De la etajul 124 vezi tot orasul. Vezi palcuri de zgarie nori, vezi piscine, plaja, vapoare, dar vezi si desertul si zone cu case mici, vezi santiere si macarale. Vezi tot. Si mi-a placut. E atat de interesant sa vezi un oras atat de frumos si totusi in constructie.
Am plecat apoi la masa undeva langa mall, la Souk… pe malul apei, constructii din nisip galben, grumos, elegant si Arabic. Nu mai stiu exact ce am mancat, era ceva cu o denumire ciudata pentru mine, dar a fost bun. Cu o tura mica prin mall, ca doar era Festivalul de Shopping, am plecat spre hotel pentru odihna de dupa amiaza. Ne-am facut un obicei de a ajunge in camera la pranz. Ca dormim sau doar lenevim, noi ajungem in camera. Spre seara am plecat iar spre mall. Bine ca ne luasem bilete de metrou all day. Trebuia sa vedem fantana dansatoare. Asa de multi oameni acolo, asa de multe 
telefoane care filmau, asa de multe “wow” am auzit ca nu mi-a venit sa cred. Si chiar e wow fantana aia. Am avut norocul ca prima melodie sa fie Thriller a lui Michael Jackson si mi-a placut nespus. Am revenit apoi din jumate in jumate de ora sa mai vedem putin fantana saltareata. Dupa o escala la Hagen Datz la o inghetata mica, am plecat spre hotel fericiti, cum altfel? Am avut o prima zi de concediu mi-nu-na-ta.
Romanian