Am fost la teatru saptamana asta. Printre multe altele, am reusit sa fac si asta. La Scena. Trilogie Belgradeana, scrisa in 1997 de Biljana Sbrljanovic, in regia lui Dimitrii Bogomaz. Cu Alexa Istrate, Elena Rusu, Ciprian Nemesiu, Ovidiu Usvat.
Cele trei episoade se petrec la Praga, Sidney, Los Angeles unde emigranti din fosta natiune iugoslava incearca sa sarbatoreasca Revelionul.
Desi au bani, au o viata construita in alta oras, alta tara, tot sunt cu gandul la Belgrad, acolo de unde au fugit si unde e rau.
Si in fiecare episod toti vorbeau de Ana, o fata pe care toti o invidiau. Ca ea este bine in Belgrad, ca ea e fericita acolo, ca e cu un baiat, ca are un job frumos si bun. Si, de fapt, Ana, de Revelion e singura, trista si insarcinata.
Si ma gandeam eu asa cum oamenii invidiaza alti oameni asa de tare, si habar nu au ce e in capul, viata si sufletul acelui om. Ma gandeam cum de multe ori am fost invidiata degeaba. Cum poate si eu am invidiat degeaba. E trist cum invidiem fara sa stim amanunte. Cum vorbim de rau oameni care nu merita.
Trist, foarte trist.
dar stiu eu una si mai buna cand sunt ALTII ce spun despre tine ca „invidiezi” o persoana cu care nu ai nicio treaba dar stiu EI mai bine-telenovelisti.te pup
dap, sunt mai multe categorii… din pacate
invidia, in anumite limite, e normala si chiar motivatoare….de exemplu eu acum te invidiez pe tine ca ai fost la teatru(romanesc!!!!)…asta inseamna ca mi s-a facut dor de tine, de prieteni, de Romania si parca m-as motiva sa va fac o vizita! 🙂
Anormal e cand devenim bolnavi de invidie si cand nu ne mai putem controla sentimentele si reactiile; devenim otraviti la gandul ca altii sunt mai frumosi, au mai multi bani, mai multe case si masini….si mai multi(e) amanti(e). atunci poti zice ca e TRIST!
da, invidia asta ca am fost la teatru… e buna :))) apropo, poate totusi vii o tura pe aici :))
si da, eu de tipul celalalt de invidie vorbeam… ala trist si naspa 🙁
Prima parte a postarii imi aduce in minte imaginea unui restaurant sarbesc din Praha( au o mancare nemaipomenita).Cat despre invidie, este de preferat sa nu-i invidiezi pe cei care au realizat ceva, mai ales ca nu sti niciodata ce sacrificii au facut si nu sti nici alte detalii. daca te pui sa-i decojesti, s-ar putea sa incepi sa ai un sentiment de vinovatie.
Toti ascund in spatele „succesului” lor lucruri care nu vor sa se vada sau sa le stie cei din jur.