[facebook_ilike]
Ma gandeam ieri ca nu prea am fost in mare lucru de concediu anul asta. Dupa care mi s-a facut rusine de mine si mi-am dat seama ca totusi ne-am cam plimbat.
Dupa o vacanta in Dubai in ianuarie, urmata imediat de o Sinaia si inca o vacanta in Delta prin aprilie, in vara asta incepand cu iunie am toooot fost.
In iunie am fost plecata cateva zile in Bulgaria de ziua mea, tocmai bine in plina viitura si nici nu imi mai amintesc in ce statiune am fost. Oricum, nu imi place Bulgaria si nu mai vreau acolo, desi ne-am odihnit alea cateva zile.
Ne-am intors in Bucuresti si am plecat apoi o saptamana la Navodari la Phoenicia Luxury. Fumos si odihnitor acolo. Cu piscina mare, camera frumoasa, plaja, mancare libaneza si tot tacamul.
In iulie nu am reusit sa plecam cam nicaieri, doar asa o plaja prin Bucuresti la La Plage. Frumos si odihnitor, insa finalul de iulie si luna august s-a lasat cu vacanta.
Am plecat la mama la Baia Mare cu gandul ferm sa ne odihnim. Si asta am facut 2 zile. Nu 
am respirat, nu am miscat, nu am iesit din casa. Doar leneveala in casa. Nu a reusit mama deloc sa ne trimita undeva. Dar a treia zi am purces la drum si ne-am dus la Manastirea Barsana. Frumos acolo. Una dintre cele mai frumoase si linistitoare manastiri pe care le-am vazut. In drum, l-am cunoscut si pe Teo Barsan, al carui bunic a construit toate acareturile de lemn de la manastire.
Un tip la vreo 60 si ceva de ani, plin de viata si de glume. Ne-a primit la el acasa unde si-a facut muzeu. Ne-a aratat cum se ciopleste in lemn, cum ciopleste dintr-o bucata. Ne-a povestit despre ursul pe care l-a facut si cum a ramas cu el in curte. Mai avea o gramada de chestii facute si imprastiate prin curte. Frumos om!
Am luat apoi niste femei la ocazie, erau cu o fetita dupa ele si rupte de oboseala. Bine ca ne-au zis ele unde este Barsana ca noi ne duceam la alta biserica. Apoi ne-am plimbat prin munti pana era sa ramanem fara motorina. Cand te plimbi prin Maramures, asigura-te ca faci plinul. Nu gasesti combistibil decat in orasele mari. Si nici acolo nu e prea sigur. Nu stiu ce baga oamenii astia in masini.
A doua zi ne-am dus la un Aquaparc in Satu Mare. Parfum. Superb. Multe piscine si plaja cat cuprinde. Un centru recreational in care m-am simtit tare bine. Fara pitipoance si fara oameni prost crescuti. Fara muzica house sau buntzi buntzi, ci doar un radio local dat destul de incet. Un loc in care sa te relaxezi, construit pentru sanatate si sport. Piscine de diferite inaltimi si cu anumite destinatii. A fost si Alex fericit ca a putut da ture de bazin in piscina de inot. Piscina de copii, de tobogan, de apa termala, de balacit si cu masaje. Apa fierbinte sau apa rece. Pietre pentru masaj la picioare sau apa la 40 de grade din nu stiu ce izvor termal. Frumos si relaxant.
Apoi am plecat iar. Ne-am dus la Salina Turda unde am ramas wow. O chestie atat de mare in subteran. Am citit apoi ca este pe primul loc in topul celor mai frumoase locuri subterane din lume. Ne-a placut tare mult. De la coborat pe scari si pana la urcat cu liftul inapoi. Iar interiorul …wow!
Seara am ajuns la Alba Iulia si am vazut cetatea. Frumos si aici. Ei se denumesc “Cealalta capitala”. Am vazut oameni educati, oameni simpli si multi, foarte multi turisti. Ne-am bucurat si am ramas peste noapte la o pensiune tare draguta.
Dimineata am plecat spre Transalpina. Tot scria pe net ca e inchisa, lumea zicea la fel. Oprim la o carciuma sa luam o cafea si intrebam acolo daca e inchisa. Ne raspunde un mosneag;
– Of, o data a fost inchisa si de atunci toata lumea zicea asa. Nu e inchisa, duceti-va 
linistiti.
Si ne-am dus. Si a fost frumos. De vis. Peisaje cum nu credeam ca voi vedea. E atat de frumoasa tara asta!
Am ajuns apoi pe undeva, nu stiu exact unde, dar am vazut indicator catre Pestera Muierilor. Hai si aici sa vedem. Si am vazut. Si ne-a placut. Frumos, cu ghid, cu harti, cu pliante si suveniruri locale, inclusiv zacusca de hribi sau dulceata de mure.
Trebuia sa ajungem in Bucuresti neaparat, asa ca am facut si o scurta oprire la Horezu de unde mi-am luat, cum altfel? careva strachini de la pravalia lui Laurentiu. O recunosti imediat, pravalia are forma de cana de lut. In rest, era o strada cu multe pravalii, dar daca te uitai atent toate erau made in China sau Bulgaria. M-am intristat putin cand am vazut ce comercializeaza, dar am fost fericita ca exista Laurentiu si inca vreo cateva pravalii cu produsele originale. Dar trebuie sa fii foarte atent ce cumperi de acolo.
Si uite ca ne-am intors in Bucuresti in plina munca a lui Alex. Care de miercuri pana duminica a muncit intr-una si nu a dormit deloc. Luni era iar obosit. Asa ca marti am plecat la Jupiter la Hotel Majestic sa ne relaxam. Si asta am si facut. Am zacut pe sezlongurile de la piscina toata ziua. Serile le-am petrecut pe terase. In prima seara Bebi in Neptun la terasa Rustik, marti in 2 mai cu nasii, Sabina si Doru, miercuri doar noi doi la Restaurant Insula in Neptun. Frumos si relaxant.
Maine o iau de coada. Si da, am un chef de munca, uf, tare bine m-am odihnit. Asa incat…pazea ca vin cu chef de treaba. 🙂
Mai multe poze am pus pe facebook. Aici
