21 de zile pentru a forma un obicei

Tot vorbim si stim ca avem nevoie de 21 de zile pentru a ne forma un obicei. Stam la izolare 14 zile. S-ar spune ca nu ajungem sa ne obisnuim inca. Doar ca nu vor fi doar 14 zile. Vor fi mult mai multe. Autoritatile recomanda 6 saptamani. Si vom trece cu mult de cele 21 de zile.
Ce facem in cele 21 de zile? Este posibil sa ajungem la un obicei. Sa ne placa sa stam in casa. Facem in casa aceleasi lucruri, ajungem la anumite obiceiuri, ne cream rutina, disciplina. Invatam sa traim intre 4 pereti.
Sunt trei etape in aceste 21 de zile. Doar ca daca nu poti trece de o etapa, oricand te poti intoarce la cea anterioara si o iei de la capat. Si aceste 21 de zile pot dura la infinit.
#Luna de Miere
In faza asta toti ne amuzam, ni se pare relativ usor. Ne spunem ca ce poate fi asa de greu? Ne spunem bancuri pe facebook si instagram. Pictam colegul de apartament in timp ce doarme, numaram boabe de orez, facem meme-uri, filmulete cu chestii plictisitoare. Inca stam bine cu moralul. Ne vaitam, adica alintam ca ne plictisim si ne apucam sa facem curat in casa, invatam sa gatim. Inca ne place cu toata familia de-a valma in casa. Facem ce nu am avut timp sa facem intr-o viata normala si agitata. Pare usor. Cam vreo saptamana.
#Lupta
Dupa 7 zile de luna de miere incep sa ne chinuie obiceiurile. Ni se face dor de vechile obiceiuri. Familia deja ne deranjeaza ca e prea mult langa noi. Vrem inapoi vechile obiceiuri. Te lupti cu tine. Hai ca mai e putin. Te apuca melancolia grav. Te enervezi, iti vrei viata inapoi. Daca raman asa blocat in casa pe veci? Lupti cu tine. Dai cu pumnul in perete. Tipi la toti cei din jur. Te certi. E ca lasatul de fumat. Greu. Parca ai vrea o tigara.
Importanta in aceasta faza este recunoasterea. Trebuie sa recunosti ca noul obicei este ceea ce trebuie sa faci pentru tine si pentru cei din jur. Devii constient de faptul ca o lupta castigata azi transforma ziua urmatoare intr-o lupta mai usoara.
E momentul in care te intrebi „cum ma voi simti dupa atata izolare?” Si cum ar fi fost daca nu eram la izolare? Lasam emotiile sa decida pentru noi. Iar in cazul asta, emotiile ne spun sa stam la izolare. Oamenilor le e frica in acest moment. Daca ma imbolnavesc? Daca ii imbolnavesc pe cei dragi? Incepi sa te gandesti cum va arata viata ta in urmatorii 5-6 ani. Fii sincer cu tine. Ai solutii de trait de acasa? Faci bani? Jobul iti permite?
# Descurajarea
Si apare faza 3 cand totul te descurajeaza. Te uiti numai la filme cu pandemii, virusi si sfarsitul lumii. Privesti faza asta ca un monstru. Apar deprimarile, te gandesti ca nu merge, nu poti sa faci nimic ca sa schimbi ceva si sa te obisnuiesti in casa. Nu poti sa castigi cati bani vrei, nu poti sa misti. Ma enerveaza toti astia din casa. Mi-s dragi, dar nu asa toti odata. 24/7. Prea mult. Vreau libertate, vreau sa ies, vreau sa ma bucur de soare, altfel decat in balcon sau, in cel mai fericit caz in curte.
Asa ca esti distras de la scop. Nu te mai gandesti ce bine este asa cum este in prezent. Te gandesti doar la cum era inainte, intri in panica. Distragerea duce la esec. Acum este momentul sa te gandesti la rezultatele pozitive si ca vei reusi. Nu poti oricum sa intrerupi obiceiul. Nu esti izolat pentru ca vrei. Deci cam singura varianta este cum sa ramai izolat fara sa te afecteze. Daca renunti, intri iar la faza a doua si o iei de la capat. Acum intervine ambitia, iti spui ca ai ajuns pana aici, poti merge mai departe.
Multi oameni cred ca este usor sa iti faci un obicei. 21 de zile? Trec repede. Aiurea. Cand vrei sa iti schimbi viata, acele 21 de zile trec extraordinar de greu. Tare greu. Nu e ca si cum te-ai obisnui sa te speli pe dinti. Sa fii grozav necesita sacrificii si e momentul in care faci lucruri pe care multi nu sunt in stare sa le faca. Sau lucruri pe care toti trebuie sa le faca, dar tu esti rebel si nu vrei sa fii in rand cu lumea. Ai luptat atatia ani sa nu fii oaie si acum, chit ca nu vrei, trebuie sa fii o oaie. Si, oricat ti-ai dori, nu poti fi Black Sheep.
Obiceiurile se formeaza zilnic. Deja sunt multi care au uitat perioada ceausesciana cand ni se cereau unghiile taiate si bretonul la linie. Cei mai afectati acum sunt fix decreteii. Fix cei de 40-45 de ani. Nu aveau prea multi ani la Revolutie, dar aveau suficient cat sa-si aminteasca. Acum sunt intrigati. Fix acestia. Trebuie sa faca ce nu le place si trebuie sa faca un obicei din asta. Fix cand credeau ca viata le-a rezervat libertate si fericire.
Una peste alta, oamenii de succes au invatat pe propria piele cum sa dezvolte aceste obiceiuri. Indiferent de cat de multe ori o dai in bara si treci de la o faza la cealalta, nu renunta. Asa apare succesul. Si acum chiar avem nevoie de succes intre patru pereti.
Da, stam in casa pentru a-i proteja pe cei dragi. Ei nu prea vor sa stea, dar poate vom reusi sa ii convingem de data asta. Stim si ii respectam enorm pentru ca ei au trecut prin razboi, prin pandemii, prin tot soiul de crize. Ii intelegem si ii respectam pentru asta. Dar ar fi frumos sa ne respecte si ei pe noi si sa stea dreaqului in case, pentru ca nu sunt invincibili.

No Comments Yet

Leave a Reply