Am avut un week end de munte. Printre altele am fost carata si pe munte la ora 8 dimineata intr-o mica drumetie offroad pe propriile picioare. Adica pe jos. Adica fara roti. Doua ore de urcat pe munte ajutata doar de picioarele mele. Si maini, ca erau locuri unde am mers aproape de-a busilea. Am scos toate tigarile pe nas,
am respirat greu, dar pana la urma mi-a placut sa ma cocot peste tot. Am vazut un copac mare mare si am vrut sa ma urc in el. Uite na, ca nu mai am agilitatea din copilarie ca sa ma pot urca prin copaci. Candva ii luam pe toti la rand, acum .. fundul greu. Uf.
Am urcat din Busteni pana la Valea Spumoasa. Frumos acolo. Si multa lume care urca.
Am intalnit pe traseu un copil bestial. Avea vreo 7,8 ani si urca pe munte cu super viteza. Avea cu el un carlig cu cordelina si urca direct prin munte, nu pe drum. Si urca foarte repede. M-a uimit agilitatea lui. Chiar asa nu am fost niciodata. Avea si un briceag la cingatoare si il si folosea. Arata drumul unor oameni. Serpasul i-am zis. Mi-a aratat si mie cum sa trec peste un rau. Copilul… clar era un viitor om al muntelui. Un viitor barbat adevarat, din acest punct de vedere. Si mai era imbracat si niste culori de camuflaj asa. Nu il vedeai prea bine. Per total, a fost tare nice weekendul asta la munte. Mai vreau. Si ma mai duc si weekendul viitor.
Tag-Archive for ◊ sport ◊
Nu doar eu sunt matinala. Duminica dimineata eram cu Elena in parc. Sa facem poze. Ca, zice ea, e lumina mai buna si din astea de-ale ei. In parc se intampla multe lucuri dimineata. Si incep sa cunosc oamenii, parca le cunosc pe fetele cu role, pe mosul libidinos care alearga jurul nostru, doamna care croseteaza, tipa grasana care merge pur si simplu. Mosul cu pantaloni rosii care alearga foarte multe ture de parc. Tipul cu pantaloni roz care se uita ciudat la mine cand ma vede si respira adanc, aprca sufera cand alearga. Nenea care merge descult si are o palarie mare mare. Multi oameni care stau la plaja in iarba. Mamici cu copii. a, chiar, nu stiu ce s-a intamplat in ultima vreme, dar am vazut atat de multi copii gemeni… brrrr. Imi plac oamenii pe care ii vad in parc. M-am amuzat si sa il vad pe stapanul cainelui de sambata. De data asta fara caine. L-a pedepsit probabil ca a vrut sa vina cu mine.
De vreo doua saptamani ma tot plimb in parc cu bicicleta in fiecare dimineata. O ora, doua, cat am chef. Tot cam de doua saptamani, ma intalnesc in fiecare dimineata cu un caine. Un ciobanesc de Berna care alearga cu un stapan. Dupa vreo cateva zile de astfel de intalniri, de cate ori ma vede da din coada si se bucura. Ieri mi-am schimbat ora de plimbare pe motiv de stelute – perseide si nu ne-am vazut. Azi insa…cand m-a vazut in parc s-a bucurat asa de tare ca a inceput sa ma latre si sa dea din coada ca … si-a parasit stapanul si alerga cu mine cu bicicleta, schimband cursul de mers 
)))
Am fost cu bicicleta sa cartam locuri unde este mult gunoi. Pentru proiectul Let’s do it Romania. Adica pe 25 septembrie aproximativ 50.000 oameni (atat se estimeaza) vor aduna gunoiul din toata tara. Si totul intr-o singura zi. Super tare! Pana atunci cei de la Let’s bike it vor cartografia toate locurile cu gunoaie in toata tara.
Week-endul trecut am fost cu bicicleta la mare. Teoretic. Practic, Geo Bate Saua nu m-a primit cu bicicleta mea Dahon pe motiv ca nu era pregatita corespunzator. Asa incat am mers cu masina. Eu am fost asistentza, masina care deschide drumul. Nu stiu cum de m-a nimerit tocmai pe mine ca fiind omul cu harta, dat fiind faptul ca eu de obicei sunt anti-harta si ma ratacesc in drum spre casa. Dar m-am descurcat foarte bine gratie GPS-ului meu Garmin. Am mers cu 20 de kilometri la ora pe o caldura ingrozitoare. Nu am putut sa spun ca am obosit. De cate ori ma gandeam ca e plictisitor si obositor ma uitam la cei peste 200 de biciclisti din spatele meu si mi-era rusine brusc. Ei erau de o mie de ori mai obositi decat mine. Cand mi-era cald ma gandeam ca ei merg cu vantul in fata, ca ei sunt arsi de soare si ca au dealuri de urcat.
Cum in fiecare miercuri merg la Radio 3Net Florian Pitis impreuna cu Serban si facem emisiunea Generatia Verde, saptamana asta am avut-o invitata pe Cornelia Marin. O veche prietena ce are restaurantul Fibrio si care este un nutritionist foarte bun. Si care mereu ma cearta ca mananc prostii.
Mi-a facut Elena asta la pozeeeee…. am de postat vreo saptamana si tot nu stiu pe care sa le aleg. E un fotograf tare bun daca face ca toate pozele sa iasa bine. De obicei, de cate ori am lucrat cu un fotograf, se fac cam 100 de poze din care alegi vreo 10 – 12. Madama asta mica ..face 100 si ies bine 80. Hmmm.
Oricum, ma gandeam la sport. Fac mult sport, fac stepper zilnic, merg cu bicicleta cat pot de mult, si ma duc la sala de 3 ori pe saptamana. Am foarte multa energie de consumat. Oricat de obosita as fi, oricat de mult as avea de lucru, imi fac timp pentru asta. Pentru ca imi place. Pentru ca dupa fiecare sedinta de sport pe care o fac, ma simt mai vie, mai vesela, mai plina de forta si viata.
E bine pentru organism, e bine pentru suflet, e bine pentru mine. Dam toti vina pe job, pe stres, pe oboseala, pe timp … numai ca sa nu facem miscare. Nu inteleg de ce. Pentru ca tocmai miscarea te scapa de stres. Te organizeaza mai bine, iti reface tonsul, iti reda energie, te face sa ai chef de toate celelalte, in plus…. iti ridica moralul.
Comentarii recente