Sa dam reset la viata

Am avut o saptamana de nu mai mai vreau curand. Ziceam candva la un moment dat ca atunci cand se termina samponul, se termina si 2016-03-02 21.58.01detergentul, si sapunul si tot. Ei, cam asa fuse si saptamana noastra care a debutat cu mare durere de cap de vreo 4 zile. Apoi, noul televizor a plecat la service pentru ca nu mai mergea, masina lui Alex a ajuns si ea in service-ul ei, telefonul lui a crapat la modul placa de baza, baterie etc, e inca in service de vreo 3 zile.  Ca sa fie tacamul complet, a crapat si laptopul meu, mai exact s-a blocat partitia cu windows-ul, deci alt model de service, reinstalat, recuperat date, acum inca mai instalez chestii si sper sa imi recuperez mailurile.

La directia de taxe si impozite e coada imensa, ne-am dus boi si ne-am intors vaci. Mi-a venit o ceva la posta, dar coada era de vreo 50 de persoane. Am mai stat si luni la posta o ora si erau doar vreo 7 persoane. Nu vreau sa ma gandesc cat as fi stat daca ma asezam la coada de 50 de oameni. Oricum nu pricep de ce avem postas care aduce facturi, dar pentru anumite scrisori, alea de la stat, trebuie sa te duci la posta. Mi se pare pierdere de vreme, aglomeratie, innebuneste toata lumea, si se pierd multi bani cu drumurile scrisorilor, cand ar fi mai simplu sa sune postasul si sa intrebe unde poate aduce scrisoarea si cand esti acasa. In fine.

Peste toate astea, Alex a ridicat o cutie mare si a ramas intepenit e spate, destul de grav, povesti cu salvarea (apropo, m-a trimis pe mine sa cumpar pastilele de la farmacie), discopatie lombara, acum e bine, dupa ceva infiltratii, si-a revenit.

Dar peste toate, viata e frumoasa si merita traita si retraita. Suntem bine. Nu avem televizor, laptop, telefon, masina, dar avem prieteni in vizita, o crema de zahar ars bestiala in cuptor si  flori pe masa. E bine!

Laura

Sunt…vanzatoarea de imagini… Imi place sa traiesc sanatos, frumos si sa fiu happy… Imi place sa pictez, sa fac oale de lut, sa citesc, sa ma vad cu prietenele la cate o cafea, sa merg pe munte, sa ma plimb pe malul marii, sa colind prin lume. Imi place ciocolata Milka Vaci Fericite. Imi place sa scriu. Mult. Sa ma implic in proiecte ecologice. Sa ajut oameni. Sa merg cu bicicleta, sa fac tae bo, kangoo jumps, sa plantez pomi, sa vad filme. La inceput am vrut sa scriu pe blogul meu numai despre PR si ce se intampla pe acolo. Ei bine, m-am razgandit. Foarte repede. Dupa vreo cateva posturi. Si am inceput sa scriu despre de toate… despre mine, despre ce vad in jur, despre evenimentele eco la care particip, despre cam tot ce vreau. Si …sincer…imi place mult mai mult… Si ma tot intreaba lumea de ce postez pe blog tot ce mi se intampla, tot ce fac, despre prietenii mei, despre toata lumea. Ei bine, pentru ca ma tem sa nu fac Alzeimer la batranete si sa uit ce mi se intampla. La fel si cu fotografiile, imi plac fotografiile ca sa nu pierd momente din viata mea. Scriu pe blog pentru ca nu vreau sa uit prin ce trec, nu vreau sa uit pe unde am fost, nu vreau sa imi uit trairile si sentimentele. Nu vreau sa uit oamenii pe care ii cunosc. Si astept parerile voastre pe mail laura@prcafe.ro

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.