Permis-less

Macar asta pot conduce fara permis
Macar asta pot conduce fara permis

Mda. Ce poti sa zici la asta? Mvaaaai, dar cum s-a intamplat? Pai hai sa iti povestesc. Azi in intersectie la Universitate era o politista mica ce fluiera de pe dupa o Navara. Evident ca nu am vazut-o. Apoi a tipat la mine ca macar fluierul sa il fi auzit si ca trebuia sa opresc. Nu i-am spus ca eu stau la Piata Trapezului si ca aici toata vara, in fiecare vineri si duminica seara este un politist fluierici si ca eu deja sunt imuna la sunet de fluier de politist. Ma rog, trec de asta, ma amuz de poveste pe facebook evident.

Cand aproape sa ajung acasa, fac una bucata dreapta, unde multi trecatori asteptau sa treaca pe culoarea care deja era verde. In mintea mea m-am gandit sa nu aglomerez prea tare circulatia daca opresc si n-am oprit. Fac dreapta si era sa calc un politist. Care m-a oprit. Pe mine si pe urmatoarele 15 masini care au trecut dupa mine. Ma rog, nu stiu daca chiar 15, dar la final mi-a zis ca sta acolo de jumate de ora si are 17 permise in buzunar.

Tot in buzunarul lui se afla si permisul meu.

Si ma gandeam eu asa. Ca de fapt, daca nu ar fi fost politistul de la Trapezului, n-as fi fost imuna la fluierici si asa as fi auzit politista de la Universitate si as fi oprit, deci as fi intarziat si prindeam rosu pentru pietoni si treceam linistita.

Deci politistul fluierici e vinovat. Si daca stau sa ma gandesc mai bine, vinovatii sunt aia care pleaca si vin de la mare : )))))

Iar pana una alta pana pe 7 noiembrie sunt metrou-ness

Laura

Sunt…vanzatoarea de imagini… Imi place sa traiesc sanatos, frumos si sa fiu happy… Imi place sa pictez, sa fac oale de lut, sa citesc, sa ma vad cu prietenele la cate o cafea, sa merg pe munte, sa ma plimb pe malul marii, sa colind prin lume. Imi place ciocolata Milka Vaci Fericite. Imi place sa scriu. Mult. Sa ma implic in proiecte ecologice. Sa ajut oameni. Sa merg cu bicicleta, sa fac tae bo, kangoo jumps, sa plantez pomi, sa vad filme. La inceput am vrut sa scriu pe blogul meu numai despre PR si ce se intampla pe acolo. Ei bine, m-am razgandit. Foarte repede. Dupa vreo cateva posturi. Si am inceput sa scriu despre de toate… despre mine, despre ce vad in jur, despre evenimentele eco la care particip, despre cam tot ce vreau. Si …sincer…imi place mult mai mult… Si ma tot intreaba lumea de ce postez pe blog tot ce mi se intampla, tot ce fac, despre prietenii mei, despre toata lumea. Ei bine, pentru ca ma tem sa nu fac Alzeimer la batranete si sa uit ce mi se intampla. La fel si cu fotografiile, imi plac fotografiile ca sa nu pierd momente din viata mea. Scriu pe blog pentru ca nu vreau sa uit prin ce trec, nu vreau sa uit pe unde am fost, nu vreau sa imi uit trairile si sentimentele. Nu vreau sa uit oamenii pe care ii cunosc. Si astept parerile voastre pe mail laura@prcafe.ro

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.