Lumea norilor

Nu stiu de ce tot timpul am fost atrasa de nori. Cand eram mica, stateam pe spate in iarba, ma uitam la nori si imi inventam povesti. Si acum mai fac asta cateodata. Vad diverse creaturi pe cer, vad castele si cai, vad oameni si animale si toti se contruiesc intr-o poveste.

Si cand sunt in avion ma innebunesc norii. Imi vine sa ii fotografiez, dar nici nu pot face asa pentru ca as pierde momentul si nu as putea sa ii mai vad cum trebuie.
E o lume departe lumea norilor. E frumoasa, e de poveste, e o lume pe care nu multi o inteleg.

Eram intr-o zi in curtea unui prieten si am vazut o vaza cu pietre pe masa. Mi se parea ca e un omulet cu flori in brate si cu rucsac. Adica pe deasupra mai vad si tot soiul de detalii peste tot, in orice. La inceput au ras de mine prietenii in cauza pentru ca nu intelegeau unde vad eu omuletul. Le-am aratat si l-au vazut si ei. Deci nu eram chiar nebuna.

Cred ca daca oamenii ar sta sa priveasca mai mult in jur, ar vedea mult mai multe lucruri frumoase. Si poate viata ar putea fi mai frumoasa.
Mie inca imi place sa stau pe iarba si sa ma uit la nori. Si sa ma uit pe geam la ploaie.

8 Comments
  1. Poza asta e autentica sau prelucrata pe calculator ? Daca ar fi autentica, ar insemna ca Mama Natura ne mai si zambeste « pe fata », din cand in cand… 🙂

    Cat despre privitul in jur…aceia care si-au pierdut bunul obicei de « a casca gura » la Natura (atata cat mai este ea prezenta prin orasele noastre) se priveaza pe ei insisi de ceva bun care, culmea, mai e si pe gratis. Evident, fac acest lucru pt. ca sunt foarte ocupati cu treburi «serioase » si nu le arde «de pierdut timpul aiurea » dar scapa din vedere ca daca nu fac schimb de energie cu Mama Natura, viitorul lor nu e prea roz. Dar, in fond si la urma urmei, e treaba lor.

    Deci, keep doing, ca faci bine ce faci. 😉

  2. totul tine de imaginatie si de spritul fiecaruia. iar tie nu-ti lipseste imaginatia iar spritul copilaros te lasa sa visezi 🙂

  3. @ internautul – e autentica… :))) din pacate oamenii mai rar se uita in sus in ultima vreme…. din fericire merg mult cu avioanele (si emit dioxid de carbon dar asta e alta poveste) si mai privesc in jos sau pe langa ei si astfel mai vad si ceva nori

    @ andreic – zici tu? 🙂 iar cu dahonul….. cand vrei tu sau cand vrei sa iti repar bicicleta ca ma simt asa vinovata ca ti-am demontat-ooo :(((((

  4. @ geno – uuhhhh…ce bine ca nu sunt singura : ))))) ca si eu mai fac din astea… pe oglinda de la baie…acolo mai si desenez… si ma amuza ca trebuie sa o spal si uit ce am desenat :)))))

Leave a Reply