Legea Defaimarii exista deja

DSC_8319Tot se discuta de Legea Defaimarii si evident nu sunt de acord cu ea. Tocmai eu cu gura mare sa fiu? Nici pomeneala. Eu as fi prima platitoare de amenda.

Si ma gandeam asa la chestii pe care le-am spus de-a lungul timpului si la libertatea de exprimare care numai libera nu este. Am cateva exemple.

1. Zic ceva de Ponta, mi se atrage atentia de la birou ca suntem apolitici, deci sa ma abtin.

2. Zic ca nu sunt de acord cu legea anti-fumat – despre care am spus ca sunt de acord doar in anumite conditii si care sa includa si cafenele de fumat, macar cateva si astea in anumite conditii – ma trezesc cu prieteni care nu mai vor sa vorbeasca cu mine (mentionez, fosti fumatori, care imi confirma faptul ca aceasta lege este produsul frustarii fostilor fumatori).

3. Zic ca nu sunt de acord cu refugiatii in numar asa de mare pentru ca mi se pare ciudat ca sunt majoritar barbati cu varste de luptatori, ma trezesc cu cativa prieteni arabi sau sustinatori care imi dau unfriend, desi ne cunoastem de o mie de ani si am impartit aceeasi paine.

4. Am spus si de tigani ca ar trebui sa se numeasca tigani nu romi, ca imi place mai mult cum suna tigan, fonetic vorbind, si ca vor sa nu fie discriminati, dar eu ma simt discriminata cand colega mea de banca a picat la facultate cu nota 8, iar ei intra cu 5 pentru ca sunt locuri speciale pentru ei. Sa spun cat oprobiu public mi-am atras? si cate unfriends?

5. Acum vreo 10 minute vad o postare a unei prietene in care povestea cum un copil i-a atras atentia unei vanzatoare de la Mega Image sa ii spuna “cu placere” si “multumim de vizita, mai veniti pe la noi” si care apoi i-a zis: “mai vin si maine sa exersam”. Toti laudau copilul ca e bine crescut, doar io cu moaca de printesa m-am trezit sa spun ca mie mi se pare cam arogant si prost crescut copilul pentru ca unul bine crescut s-ar fi exprimat altfel. Sa spun ca mi-a dat unfriend? :)))))

Eu cu gura mea mare si care nu vrea sa inteleaga ca libertatea de exprimare nu exista

 

 

 

 

 

 

Laura

Sunt…vanzatoarea de imagini… Imi place sa traiesc sanatos, frumos si sa fiu happy… Imi place sa pictez, sa fac oale de lut, sa citesc, sa ma vad cu prietenele la cate o cafea, sa merg pe munte, sa ma plimb pe malul marii, sa colind prin lume. Imi place ciocolata Milka Vaci Fericite. Imi place sa scriu. Mult. Sa ma implic in proiecte ecologice. Sa ajut oameni. Sa merg cu bicicleta, sa fac tae bo, kangoo jumps, sa plantez pomi, sa vad filme. La inceput am vrut sa scriu pe blogul meu numai despre PR si ce se intampla pe acolo. Ei bine, m-am razgandit. Foarte repede. Dupa vreo cateva posturi. Si am inceput sa scriu despre de toate… despre mine, despre ce vad in jur, despre evenimentele eco la care particip, despre cam tot ce vreau. Si …sincer…imi place mult mai mult… Si ma tot intreaba lumea de ce postez pe blog tot ce mi se intampla, tot ce fac, despre prietenii mei, despre toata lumea. Ei bine, pentru ca ma tem sa nu fac Alzeimer la batranete si sa uit ce mi se intampla. La fel si cu fotografiile, imi plac fotografiile ca sa nu pierd momente din viata mea. Scriu pe blog pentru ca nu vreau sa uit prin ce trec, nu vreau sa uit pe unde am fost, nu vreau sa imi uit trairile si sentimentele. Nu vreau sa uit oamenii pe care ii cunosc. Si astept parerile voastre pe mail laura@prcafe.ro

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.