Archive for the Category ◊ responsabilitate sociala ◊

14 Apr 2012 Ridicatorii de masini vor fi matrasiti

Uraa!! Si asta o spune cineva caruia i s-a ridicat masina de 9 ori. Da, eu. De 9 – noua – ori mi s-a ridicat masina. De cele mai multe ori in mod abziv. Nu spun ca si eu parcam aiurea, dar o data mi s-a ridicat din zapada. Tinand cont ca nici macar eu nu o gaseam pentru ca era astupata, mi s-a parut tare aiurea. Alta data mi s-a spus ca ar fi parcata pe banda de biciclisti – adica asta iarna cand Bucurestiul era sub asedul zapezii iar ei in loc sa dezapezeasca strazile ridicau masinile din locuri dezapezite deja.

more…

16 Feb 2011 Bilantul responsabilitatii sociale 2010

Am mai facut candva acest bilant si, ca in fiecare an, ma suna Dragos Dehelean si imi zice cald si dragut la telefon: “iti faci si tu bilantul responsabilitatii sociale anul asta?”. Pot sa il refuz? Nu se poate asa ceva.
Prin urmare nu am incotro si trebuie sa mi-l fac, e asa un soi de leapsa, un pic amuzant, dar bun de facut.

more…

24 Dec 2010 Ce oameni frumosi si nebuni


M-am trezit la 2 jumate dimineata, dupa 2 ore de somn ca sa plec la umanitara. Cu una bucata masina, Nissan Navara. Cand m-au vazut baietii de offroad s-au speriat si déjà se gandeau cum sa faca sa ma ajute sa trec cu bine peste nameti. Toti imi dadeau sfaturi despre cum sa ma pozitionez intre doua masini cu trolii, sa merg incet, sa am grija, sa …diverse. Totusi, masina ne-a dezamagit pe toti. Nu a patinat nici macar o data. Cauciucuri belea, a stat bine si pe sosea si pe zapada. Si prin nameti si pe pante abrupte. Nu am avut nicio problema. Deci ne place mult Varvara.

Asa incat la 4 dimineata ne-am intalnit la Metro Militari sa incarcam masinile si sa plecam in caravana intr-un sat vai capul lui pe undeva pe langa Campulung. 35 de masini de offroad. Cu Offroad Adventure Romania. Am mai luat cu mine o prietena care nu mai fusese la astfel de evenimente si a fost foarte uimita de cum s-a organizat toata lumea si cum toata lumea ajuta. Eu am mai fost si aveam incredere ca va fi ok. Am oprit la scoala din sat. Scoala? O, da, pentru ei este o scoala, pentru noi era o cosmelie care statea sa cada. Am descarcat acolo tot si am inceput sa facem pachete. Baietii aveau déjà listele facute cu cine are nevoie de hrana, cine are nevoie de hainute, cine are copii, cine nu.
Dupa ce toate pachetele au fost facute, ne-am organizat traseul si am luat-o la drum prin munti ca sa ajungem la oamenii care aveau nevoie de noi. Care oameni…. O, da, foarte mirati. Cum, Mos Craciun chiar exista? Am vazut oameni care plangeau, care nu stiau cum sa multumeasca si care nu stiau cum sa primeasca acele cadouri. Da, se mai intampla si lucruri bune. Se intampla multe. Din pacate televiziunile si presa in general arata daor lucrurile rele. Asa incat toti am devenit pesimisti. Totul e trist si oamenii si-au cam pierdut speranta. Totusi, avem atat de multi romani de valoare, atat de omulti OAMENI in tara….

more…

03 Oct 2010 La biciclit in ploaie

Am fost la biciclit in ploaie. So what! Mie mi-a placut. Saptamana europeana a mobilitatii. A fost si feminis partener, si mai ales eu :) Mie imi place sa merg cu bicicleta.

more…

10 Aug 2010 I love my non-plastic bag

Am primit acum de dimineata un mail referitor la pungile de plastic. Il stiam. Il stiu de multi ani, ca tot circula. Dar tot nu ma pot impiedica sa nu ma intreb: de ce oare suntem atat de iresponsabili? A introdus Nemirschi ala, apropo, mie mi-a placut tare mult de el ca ministru, taxa pe punga. Teoretic ar trebui sa platim fiecare punga. Si, cand te asteptai sa profite companiile si sa puna acea taxa ca sa mai castige niste bani, ne-am trezit ca tot se ofera moka. Supermarketurile da, am vazut ca au inventat ele niste sacosele si mai pun taxa si pe pungile mici. Insa… uite benzinariile. Petrom si Rompetrol de exemplu, ca de acolo bag eu petrol in masina mea. Astea dau pungile moka. Si ma scoate din minti chestia asta. Mai ales ca se dau eco si responsabile.

more…

29 May 2010 Lansarea Dezordinarului

Astazi am fost la Predeal unde am lansat in sfarsit proiectul Nu fi Dezordinar. Uf, ca de cand il asteptam. Asadar primele pubele destinate dezordinarilor se afla in Predeal. Vom continua cu alte pubele prin toata tara. Punem pubele in locuri de iesit la iarba verde, sa ii sara in ochi dezordinarului si sa arunce gunoiul selectiv. Imi doresc tare mult sa se intample asta, insa na.. mai avem de educat si transpirat si alergat prin tara si pe langa tara pentru a invata sa facem asta instinctiv.

more…

16 May 2010 Skirt Bike si o mica ploaie

Am zis ca ma duc la Skirt Bike si na, am fost. M-a sunat toata lumea .. “nu te duce, vine vaju, mare vaj, anunta astia la tv ca trebuie sa stai in casa, nu parca sub copaci”. Ei da, bravo. Eu tot m-am dus si nu mi-a fost deloc frica de ploaie. Am avut pelerina si nu aveam motiv sa imi fie teama de una bucata ploaie de primavara asa ca m-am dus alaturi de inca vreo suta cincizeci de velobele
Si multumesc mult lui George Hari ca mi-a facut cateva fotografii.

more…

04 May 2010 Cu bicicleta la mare

Week-endul trecut am fost cu bicicleta la mare. Teoretic. Practic, Geo Bate Saua nu m-a primit cu bicicleta mea Dahon pe motiv ca nu era pregatita corespunzator. Asa incat am mers cu masina. Eu am fost asistentza, masina care deschide drumul. Nu stiu cum de m-a nimerit tocmai pe mine ca fiind omul cu harta, dat fiind faptul ca eu de obicei sunt anti-harta si ma ratacesc in drum spre casa. Dar m-am descurcat foarte bine gratie GPS-ului meu Garmin. Am mers cu 20 de kilometri la ora pe o caldura ingrozitoare. Nu am putut sa spun ca am obosit. De cate ori ma gandeam ca e plictisitor si obositor ma uitam la cei peste 200 de biciclisti din spatele meu si mi-era rusine brusc. Ei erau de o mie de ori mai obositi decat mine. Cand mi-era cald ma gandeam ca ei merg cu vantul in fata, ca ei sunt arsi de soare si ca au dealuri de urcat.

more…

07 Mar 2010 Schimbari climatice
 |  Category: responsabilitate sociala  | Tags:  | 2 Comments

09 Jan 2010 Salvati piticii de gradina

Stau linistit in gradina si pazesc iarba. Colo e o pietricica, colo un tufis, o floricica, o libelula. Seara se aprind cateva felinare si luna sta sus agatata ca un punct pe un I. Sunt obosit, toata ziua am pazit cheia pe care proprietarul mi-a asezat-o sub picioare. Probabil ca are multa incredere in mine daca mi-a dat-o spre pastrare. Dar ce se aude? Bate vantul? Nu, e poarta. Cine este nenea asta mare si scarbos? Hei, nu ai voie in gradina mea. Proprietarul mi-a lasat-o in grija. El doarme acum. Eu sunt stapanul. Hei, ce faci cu mine? Unde ma duci? Trebuie sa pazesc cheia de la casa. Nu ti-o dau, poti sa ma torturezi cat vrei. Eu am grija de ea, a avut incredere in mine. Undeeeee maaaaa duuuuuciiiii? Uf, cheia a ramas acolo, nesupravegheata. Ce ma fac? Unde ma duce asta? ….

more…