Archive for the Category ◊ Personale ◊

25 May 2017 Piratii din Caraibe si Salazar
 |  Category: Personale  | Leave a Comment

Am vazut noul film Piratii din Caraibe. Razbunarea lui Salazar. Un 3D mai frumos de atat nu am vazut niciodata. Din Piratii din Caraibe_24 mai_IMAX Bucuresti_ora 112003 de cand a aparut primul film si pana acum, le-am vazut pe toate. De vreo cateva ori fiecare. Nu spun de Alex, ca el ar vrea sa le vada zilnic.

Am fost surprinsa de prestatia lui Javier Bardem, de Orlando Bloom cu aparitia lui mult maturizata, de trecerea peste timp a personajelor si continuitatea povestii.

Johnny Deep la inaltime ca de obicei. Am vazut si un Johnny Deep mai in tinerete si am fost surprinsa de make up.

Dupa 14 ani de la lansarea primului film, inca imi place. Imi plac toate, de la primul la ultimul. Si, recunosc, ultimul mi-a placut cel mai mult. Cred ca este primul 3D si da, acest 3D, fix acest 3D mi s-a parut cel mai frumos. De azi il poti vedea in cinematografe si este chiar recomandat sa ai in portofoliul personal de vizionari acest film minunat.

 

20 Mar 2016 Sa dam reset la viata
 |  Category: Personale  | Tags: , ,  | Leave a Comment

Am avut o saptamana de nu mai mai vreau curand. Ziceam candva la un moment dat ca atunci cand se termina samponul, se termina si 2016-03-02 21.58.01detergentul, si sapunul si tot. Ei, cam asa fuse si saptamana noastra care a debutat cu mare durere de cap de vreo 4 zile. Apoi, noul televizor a plecat la service pentru ca nu mai mergea, masina lui Alex a ajuns si ea in service-ul ei, telefonul lui a crapat la modul placa de baza, baterie etc, e inca in service de vreo 3 zile.  Ca sa fie tacamul complet, a crapat si laptopul meu, mai exact s-a blocat partitia cu windows-ul, deci alt model de service, reinstalat, recuperat date, acum inca mai instalez chestii si sper sa imi recuperez mailurile.

La directia de taxe si impozite e coada imensa, ne-am dus boi si ne-am intors vaci. Mi-a venit o ceva la posta, dar coada era de vreo 50 de persoane. Am mai stat si luni la posta o ora si erau doar vreo 7 persoane. Nu vreau sa ma gandesc cat as fi stat daca ma asezam la coada de 50 de oameni. Oricum nu pricep de ce avem postas care aduce facturi, dar pentru anumite scrisori, alea de la stat, trebuie sa te duci la posta. Mi se pare pierdere de vreme, aglomeratie, innebuneste toata lumea, si se pierd multi bani cu drumurile scrisorilor, cand ar fi mai simplu sa sune postasul si sa intrebe unde poate aduce scrisoarea si cand esti acasa. In fine.

Peste toate astea, Alex a ridicat o cutie mare si a ramas intepenit e spate, destul de grav, povesti cu salvarea (apropo, m-a trimis pe mine sa cumpar pastilele de la farmacie), discopatie lombara, acum e bine, dupa ceva infiltratii, si-a revenit.

Dar peste toate, viata e frumoasa si merita traita si retraita. Suntem bine. Nu avem televizor, laptop, telefon, masina, dar avem prieteni in vizita, o crema de zahar ars bestiala in cuptor si  flori pe masa. E bine!

16 Mar 2016 Bricolez si-mi place

 

Azi am fost iar la TV 🙂 La Kanal D si de data asta am vorbit despre cutiutele pe care le fac. Place place.

Daca vrei sa vezi povestea mea, uite aici. Sa ramana in istorie pe blog la mine

 

 

Ar mai fi si site-ul Kanal D aici 

16 Dec 2015 Ipocrizia anti-fumatului
 |  Category: Personale  | Leave a Comment

Dupa scandalul de ieri cu legea anti fumat, ma tot uit la nefumatorii care sunt atat de fericiti ca s-a adoptat aceasta lege din care ei 2015-12-06 11.36.38de fapt nu au inteles nimic. Ieri m-am enervat, azi ma bufneste rasul cand vad cat pot fi de ipocriti ca altfel nu le pot spune. Ei chiar nu au inteles nimic din legea aia.

Nu au inteles ca de fapt aveam deja din 2008 o lege care sa interzica fumatul si ca acea lege avea nevoie doar de niste ajustari care se puteau face printr-o ordonanta, nu era nevoie de atata birocratie, lobby si vreme pierduta a parlamentarilor. Care parlamentari ar trebui sa mai faca si alte lucruri decat sa voteze legi la dublu. Au mai votat legi la dublu. Multe, prea multe. Imi amintesc de legea padurii, de legea prin care nu e nevoie sa pastrezi ambalajele produselor si multe altele.

In acelasi timp voteaza si legi idioate ca asta cu ciobanii si cainii. Da, avea dreptate un cioban, de ce ei sa nu aiba mai mult de 3 caini la 1000 de oi cand ei au atatia jandarmi la 600 de parlamentari. Correct, nu?

Dar sa revenim la fumat. Cred ca nefumatorii astia care nu au inteles nimic din lege sunt tare ipocriti si sufera de sindromul celui care s-a lasat de fumat. Stii cat de mult il enerveaza pe un fumator sa pui tot soiul de gunoaie si hartii in scrumiera? Si ca dupa ce un om se lasa de fumat face chestia asta de placere pentru ca s-a lasat de fumat? Ei, cam asa si cu dorinta asta a lor sa nu se fumeze in cafenele. Fac asta din rautate, de fericire ca ei nu mai fumeaza, deci sa nu mai fumeze nici alttii.

Vad peste tot: “vreau sa ma duc in restaurant si sa nu miros a fum, sa nu trag in plamani fum”. Dar te opreste cineva sa faci asta, daca legea aia din 2008 s-ar fi aplicat? Tu, nefumatorule, de cate ori ai sunat la ANPC sa anunti ca se fumeaza intr-o locatie de nefumatori?  Ai ajutat la ne-aplicarea legii si acum tot tu faci scandal? Nu mi se pare corect.

Si pe mine ma deranjeaza cand ma duc in restaurant sa vad copii galagiosi pe langa mine. Sa facem o lege sa le interzicem accesul copiiilor in restaurante? Ma enerveaza in acelasi timp si vanzatorii care vand tigari minorilor. Si asta nu o interzice nimeni cu adevarat. Vor fuma in continuare si vom vedea mana de minor intinsa spre tigari pe deasupra semnului de “interzisa vanzarea de tigari minorilor”.

Ok, am inteles, e la moda sa nu mai fumezi, te bucuri ca nu mai fumezi, bravo tie. Dar ce ai cu ceilalti? Stii povestea aia cu “suma viciilor este totdeauna constanta”? Si pe mine ma deranjeaza ca bei alcool, ca ma intoxici cu raw vegan sau cu religie, sau cu sex sau cu iarba sau orice.

Problema in tara asta nu este ca se fumeaza, problema este ca nu se aplica nicio lege. Degeaba se fac coalitii si lobby si legi. Cat ai ajutat tu la implementarea unei legi?

Tu, fost fumator, zi-mi ca nu ai fost fericit sa vezi ca poti fuma intr-o cafenea in care de fapt nu se fuma! Zi-mi si te arunc pe geam ca esti ipocrit.

Si, sa ne fie clar, nu sunt impotriva legii. Dimpotriva, o sustin, o vreau, dar nu pe toata. Sunt de acord sa nu se fumeze in spatiile deschise destinate copiiilor, pe langa scoli etc, in institutii publice, spitale, locuri de invatamant, la evenimente, in cluburi.

Dar in privinta restaurantelor si a cafenelelor nu sunt de acord. Pot exista lejer cafenele pentru fumatori si pentru nefumatori, spatii bine delimitate pentru fiecare.

Imi spuneti ca vreti o tara ca afara si cu asta v-ati gasit sa incepeti? Nu mai bine incepeti cu propria gradina? Zic si eu. Sa respectati legea, de exemplu. Sa va cereti drepturile, ar mai fi o idee. Sa anuntati la protectia consumatorilor, politie, primarie, cand nu se respecta legile. Nu sa imi interziceti mie sa fumez intr-o cafenea.

De cate ori ai sunat sa faci o reclamatie? Vei spune ca ai sunat si nu s-a rezolvat. Si ce ai facut? Ai renuntat, nu? De ce nu ai dat o mie de telefoane pana se rezolva? Ca in felul asta ai fi obligat institutia respectiva sa iti rezolve problema. Cand eu am facut reclamatie sa se scoata de pe posturile TV reclama indecenta la Eugenia si am reusit sa o scot, mi-ati spus felicitari si mi-ati trimis mailuri cu alte chestii pe care ar trebui EU sa le fac. Dar voi cate ati facut? De ce sa imi spuneti mie sa fac ceva ce puteti face voi, dar nu aveti suficiente oua sa o faceti? Din aceeasi ipocrizie: sa nu imi fac mie probleme, lasa sa aiba altul problemele sis a rezolve el. Stam tare bine la delegarea responsabilitatilor catre altii, nu?

21 Sep 2015 Permis-less
 |  Category: Personale  | Tags: , , ,  | Leave a Comment

Macar asta pot conduce fara permis

Macar asta pot conduce fara permis

Mda. Ce poti sa zici la asta? Mvaaaai, dar cum s-a intamplat? Pai hai sa iti povestesc. Azi in intersectie la Universitate era o politista mica ce fluiera de pe dupa o Navara. Evident ca nu am vazut-o. Apoi a tipat la mine ca macar fluierul sa il fi auzit si ca trebuia sa opresc. Nu i-am spus ca eu stau la Piata Trapezului si ca aici toata vara, in fiecare vineri si duminica seara este un politist fluierici si ca eu deja sunt imuna la sunet de fluier de politist. Ma rog, trec de asta, ma amuz de poveste pe facebook evident.

Cand aproape sa ajung acasa, fac una bucata dreapta, unde multi trecatori asteptau sa treaca pe culoarea care deja era verde. In mintea mea m-am gandit sa nu aglomerez prea tare circulatia daca opresc si n-am oprit. Fac dreapta si era sa calc un politist. Care m-a oprit. Pe mine si pe urmatoarele 15 masini care au trecut dupa mine. Ma rog, nu stiu daca chiar 15, dar la final mi-a zis ca sta acolo de jumate de ora si are 17 permise in buzunar.

Tot in buzunarul lui se afla si permisul meu.

Si ma gandeam eu asa. Ca de fapt, daca nu ar fi fost politistul de la Trapezului, n-as fi fost imuna la fluierici si asa as fi auzit politista de la Universitate si as fi oprit, deci as fi intarziat si prindeam rosu pentru pietoni si treceam linistita.

Deci politistul fluierici e vinovat. Si daca stau sa ma gandesc mai bine, vinovatii sunt aia care pleaca si vin de la mare : )))))

Iar pana una alta pana pe 7 noiembrie sunt metrou-ness

15 Jul 2015 Curat prin cutii
 |  Category: Personale  | Tags: , , ,  | Leave a Comment

Acum doua zile m-a apucat creativitatea si am inceput sa fac curat prin cutii. De fapt, mi-am cumparat un dulap nou in atelier si 2015-07-15 06.55.58m-am gandit eu sa le organizez cumva. Am aruncat vreo 4 saci de hartii si inca nu am terminat. Nu stiu la ce mi-o fi folosit sa pastrez atatea tampenii. Dar pe langa astea am gasit si chestii dragute. Bilete de avion si pliante de prin vacante, brosuri si tot soiul de tampenii adunate de pe unde am fost. Am aruncat trei sferturi, dar m-am amuzat vazandu-le. Am pus intr-o cutie toate articolele scrise de mine si despre mine si iar m-am emotionat vazandu-le cat sunt de multe si ce chestii dragute s-au scris. Am gasit si doua articole scrise de mine acum vreo mie de ani, mai exact prin ’99, si care erau semnate Laura Alexandru (frumos, nu?) . Le semnam cu pseudonim pentru ca lucram la Pro si nu voiam sa stie astia ca eu scriu si la Cronica Romana. Am si uitat ca am scris la acel ziar : )))

In fine, cele doua articole mi-au placut maxim. Rea de mica eram :))) Primul era despre licitatia cu averea lui Ceausescu, cea care s-a intamplat in ziua cu eclipsa. In articol m-am luat de politicieni, de faptul ca un Ceausescu si o eclipsa am avut si noi si nu am stiut sa fim inventivi si sa scoatem bani din asta. Propuneam atunci ca era mai frumos sa facem un Muzeu al Dictatorului cu acele obiecte decat sa le vindem si sa se imprastie prin toata lumea. Inca sustin ca ar fi fost mai bine asa.

Celalalt articol era despre un descendent al lui Vlad Tepes, si iar ma luam de unii altii ca nu au fost in stare sa profite de Dracula. Cum ziceam, rea de mica : )))

Am mai gasit multe agende si m-am uitat prin ele. Aveam candva obiceiul sa notez la finalul lor chestii care imi placeau. Sau cuvinte. Inca fac asta. Am gasit cuvinte de genul: apoticar, febrifug, stahanovist, steatopigos, dar si expresii de genul “Regreseaza retrospectiv in partea bazino-mastoidiana a colului uterin a lu’ mama ta”.

2015-07-15 06.55.34Am gasit si cateva citate tare interesante notate pe acolo. Pacat ca pe multe nu am notat si cine le-a zis. Nu stiu sigur daca eu, vreun prieten sau daca le-am citit pe undeva. Oricum, le scriu si aici ca mi-au placut.

Viata e prea scurta ca sa traiesti toate zilele la fel.

Cateodata sa pierzi echilibrul in dragoste e dovada ca traiesti perfect echilibrat.

E usor sa te rogi cand ai nevoie de ajutor, dar sa continui sa te rogi cand criza a trecut, e ca un proces de cicatrizare.

Fericirea e consecinta propriului efort.

Oamenii care citesc sunt mai frumosi.

Frumos sa faci curat printre cutii cateodata 🙂

Si inca nu am terminat. Cine stie ce mai gasesc pana finalizez organizarea. Abia astept

 

 

30 Mar 2015 4 ani frumosi
 |  Category: Family, Personale  | Tags: ,  | Leave a Comment

215555_1824575888876_6704386_nAstazi mama mea rade. Dar acum 4 ani i-am facut o surpriza de nu a vorbit 2 ore. Ca sa nu mai spun ca vreo saptamana, doua a fost socata.

Am anuntat-o ca m-am maritat. In conditiile in care ea nici macar nu stia ca sunt cu cineva. Tot spunea: “Saraca Laura, e singura”. Si eu i-am dat dat cu surpriza la telefon si i-am zis ca gata, maritata sunt, draga mama.

M-am maritat la 3 saptamani dupa ce l-am cunoscut.  Nu pot spune ca unii au spus ca suntem nebuni, ci ca toti au spus ca suntem nebuni. Dar uite ca au trecut 4 ani si suntem la fel de indragostiti. Si ne mai tine.  Si-o sa ne mai tot tina.

Astazi facem 4 ani frumosi.

La multi ani, ba iubire!

Si un scurt reminder al celor patru ani 🙂

 

 

 

 

 

29 Mar 2015 Ma recuperez
 |  Category: Beauty, Personale  | Tags: , ,  | Leave a Comment

2015-03-26 20.25.11Sunt in recuperare. Ma misc precum un mormoloc, dar tot nu am stare sa stau locului. Ieri aproape ca am fost incuiata in casa. Dar imi revin. La cateva zile dupa operatie m-am dus la Brasov cu Raluk. Nu am condus eu! Macar atat. Am facut shopping toata ziua in noul mall Coresi Shopping Resort.

Vineri m-am dus la birou. Vineri seara credeam ca nu mai ajung acasa mai repede sa ma odihnesc. M-am semi-odihnit sambata. Mi-a luat Alex masina asa ca am fost ne-deplasabila. M-am invartit eu prin casa tot facand chestii, dar nu prea aveam ce sa fac, asa ca m-am uitat la tv si am citit. Adica m-am odihnit intr-un mare final.86492_Q10_Serum_Pearls_Double_layer

De fapt, eu voiam sa povestesc altceva. Dupa minunata laparoscopie m-am procopsit cu o mare iritatie pe fata. Cu alte cuvinte aveam fata ca un cur de gaina. M-am speriat, ma gandeam sa ma duc la dermatology, dar apoi mi-am amintit ca am in casa o crema despre care se spune ca ar fi minunata. Asa ca am incercat-o si mi-a trecut tot. Iubesc acest Serum Pearl de la Nivea. Nu este advertorial, crema asta chiar a facut minuni cu fata mea. Foarte hidratanta si numai buna sa imi tratez iritatia. Acum sunt iar dragutica, deci pot sa ies linistita din casa J

25 Mar 2015 Rad si suport

2015-03-23 20.36.19Daca tot m-a intrebat toata lumea ce am patit, iaca 🙂

M-am dus sa fac o analiza si am ajuns sa fac o laparoscopie sa repar niste defectiuni prin interior. Ceva banal, nu ceva complicat, dar trebuia facut.

Recomand din inima si cu sufletul deschis Spitalul Filantropia si pe Dr. Varlas. De cand am intrat in acel spital si pana hat, tarziu dupa ce am iesit.

In primul rand mi-a placut ca toate asistentele, infirmierele, rezidentii, toti draguti. Nu mai zic de doctor care vorbeste calm, cald si asa ca pentru blonde ca mine. Si uite ca m-am internat vineri sa imi fac analizele pregatitoare: ecografie, ekg, analize de sange, prostii de internare. Discutii cu un medic anestezist, cu asistente, citit tot soiul de hartii despre ce presupune operatia si anestezia. Mi-au dat ciocolata dupa ce mi-au luat sange. Camera? Verde. Da, nu alba ca de spital, ci verde, cu paturi de lemn, cu noptiere de lemn, cu cearsafuri verzi din bumbac, de am dormit ca un pruncusor de moi ce erau.

Ma rog, nu am dormit vineri seara ca m-am intors acasa, aveam sambata de tinut o conferinta despre oua. Ciudata coincidenta, nu? 2015-03-25 21.24.28: ))

Duminica seara am dormit. Luni la ora 7 dimineata trezirea si pregatirea de operatie. Pus halatel roz cu patratele. Din ala cu fundul gol, dar na, destul de larg sa nu se vada chiar tot. Dus in pre-operator. Iar discutii cu medicul anestezist. Dr. Soare, cred ca singurul doctor cu umor pe care l-am vazut vreodata. Mi-a zis ca sunt reptila ca am temperatura 35.5.

Iar o gramada de asistente, infirmiere, nu mai stiu ce voiau de la mine, ca ma tot intrebau, scriau, verificau, puneau branule. Chestii. Imi facusera o injectie si eram cam vesela.

Dus in sala de operatii si am crezut ca am intrat intr-o nava spatiala. Asa era de utilata si ciudata. As fi stat mai mult pe acolo sa vad toate cele, dar a venit iar doctorul Soare si cand m-a vazut ca plang mi-a zis ca il umplu de secretii. Auzi, cum spun unii la lacrimi! Hmmm. Si da, am plans pentru ca imi era frica.

Dar pana sa termin eu de plans m-a bufnit rasul cand l-am vazut pe acelasi dr. Soare ca isi pune caciulita din aia de dubioasa de operatie, desi e chel :  )) M-a mai si fraierit si mi-a zis sa trag putin oxigen pe nas ca sa imi treaca lacrimile, ma rog, el a zis secretii. Si am adormit bustean. Nu stiu nimic. Blank.

M-am semi-trezit cand niste doamne strigau la mine sa ma trezesc. Apoi somn. M-am dezmeticit la reanimare. Eram cablata toata. Si pe stanga si pe dreapta si in nas. Am vazut un ecran pe care scria 94.  Am aflat ca ala e pulsul. Si tensiunea – 8 cu 4. Parfum adica : )  Si mai erau multe chestii pe acolo. Nu m-am obosit sa fac literatura pe ecran. Oricum aveam o lista de medicamente cu niste prospecte de chiar ca am facut literatura pe ele.

In fine, dupa inca o noapte de stat acolo, si trezit din ora in ora pentru ca mi se umfla pe mana o chestie care imi lua tensiunea, a doua zi, m-au vizitat toti doctorii si asistentele. Draguti toti. De la primul pana la ultimul. Dintre toti, pe Dr. Varlas il iubesc eu cel mai mult si mi se pare wow ce a facut el acolo.

2015-03-25 09.32.53Si apoi, dupa ce a zis Dr. Varlas ca sunt bine si pot sa plec acasa, m-au decablat de la toate cele si m-au mutat in alta camera, tot verde si draguta si apoi am plecat acasa unde era casa plina. Sincer? Inca nu stiu sigur daca chiar trebuia sa plec din spital ca am uitat sa iau foaia de externare, dar ma rog. Asta o sa verific eu. Sper sa nu ma fi cautat vreun doctor pe acolo si sa nu ma fi gasit, Doamne fere! Sa tipe dupa mine ca am fugit din spital. Dar o tanti de acolo mi-a luat bagajele si a zis hai pa.

Acasa? Lume multa, toata lumea sa aiba grija de mine. Nici macar nu i-am vazut prea bine, dar m-am bucurat sa ii stiu aproape. Am adormit si am tot dormit. Si iar am dormit. Si apoi iar am dormit. Si dupa aia as fi avut chef de alergat. Dar nu m-a lasat husband, ca as fi plecat macar la un film ceva.

Ziua doi acasa a fost tare ciudata. Mi-am promis sa ma odihnesc. Nu mi-a iesit. Am vrut sa ma uit la un film, o comedie pe la tv. M-a luat durerea de umar. Plec din pat, vorbesc cu o prietena, iar ma doare umarul. Mai sa fie! Ca intr-un final sa ma prind ca ma doare umarul cand rad. Bai frate, cum sa nu rad? Dar asta e tragedie! Nu ma doare operatia, sunt ok cu totul, ma misc eu mai in reluare, dar sunt ok. Dar durerile astea de umar ma omoara. Culmea, acum ma bufneste si rasul cand vad ca ma doare. Si, evident, ma doare si mai tare.

Prin urmare, pentru toti doritorii care m-au intrebat – si sunt tare multi. Am primit o gramada de telefoane sms-uri, mesaje private si publice. M-am emotionat… ma iubeste lumea se pare : )

Deci..pentru toti doritorii de informatii: sunt ok. Super ok, pana rad. Dar..ma vede pe mine cineva sa nu rad? : ) Adica rad si suport.

 

 

 

 

 

20 Jan 2015 Moaca de printesa
 |  Category: Personale  | Tags: ,  | One Comment

2015-01-19 10.40.23Aseara eu la supermarket la coada. Un baietel impreuna cu tatal lui in fata mea. Baietelul tot intra in vorba cu mine. L-am intrebat cat fac 6 impartit la 3 ca imi tot vorbea de matematica.

Baietelul: 2! Si a zis doamna ca eu sunt cel mai bun din clasa la matematica. Stiu tabla impartirii toata

Eu: Super! E important sa fii frumos si destept

Baietelul: Eu cred ca dumneavoastra sunteti frumoasa si desteapta.

Eu: Cum ai ajuns tu la concluzia asta? Ca nu ma cunosti

Baietelul: Aveti aseeeaaaa…. o moaca de printesa

Sa mor de ras! Si cu mine tot magazinul, toata coada, toti casierii. Tatal copilului nu stia daca sa rada sau nu si incerca sa ii spuna ca ar fi putut spune: “semanati cu o printesa”. Copilul nu intelegea ce prostie a spus. Iar eu…numai moaca de printesa nu avusesem : ))))